Piciorul diabetic: ce este, cum se tratează și cum poate fi prevenit
Vizualizari: 182Produse asemanatoare: Pantofi ortopedici dama | Pantofi barbati talpa ortopedica | Aparate kinetoterapie
Piciorul diabetic este una dintre cele mai serioase complicații ale diabetului zaharat. Nivelul ridicat al glicemiei poate deteriora treptat nervii și vasele de sânge ale membrelor inferioare. Din această cauză, sensibilitatea scade, circulația se înrăutățește, iar rănile se vindecă mai greu. O zgârietură, o bășică sau o zonă supusă permanent presiunii poate trece neobservată și se poate transforma într-un ulcer infectat. Verificarea zilnică a picioarelor, controlul glicemiei și alegerea încălțămintei potrivite ajută la reducerea riscului de complicații grave.

Ce înseamnă picior diabetic?
Piciorul diabetic este o complicație a diabetului caracterizată prin afectarea nervilor, a circulației sangvine sau a ambelor. Atunci când nervii nu mai transmit corect semnalele, persoana poate să nu simtă durerea, presiunea excesivă, temperaturile ridicate sau apariția unei răni.
În același timp, circulația deficitară reduce cantitatea de oxigen și substanțe nutritive care ajunge la țesuturi. Astfel, chiar și o leziune mică se poate vindeca lent și poate deveni o poartă de intrare pentru infecții.
Una dintre principalele măsuri de protecție este reducerea frecării și a presiunii asupra zonelor sensibile. Din acest motiv, medicul sau podologul poate recomanda încălțăminte adaptată și branțuri ortopedice alese în funcție de forma piciorului și de distribuția presiunii.
Branțurile potrivite amortizează impactul în timpul mersului, distribuie mai uniform greutatea corpului și reduc suprasolicitarea anumitor puncte ale tălpii. Acestea trebuie să se potrivească perfect în încălțăminte, deoarece un branț prea rigid, îngust sau nepotrivit poate crea noi zone de presiune.
Piciorul diabeticului: simptome
Pericolul piciorului diabetic constă în faptul că semnele timpurii pot fi ușor trecute cu vederea. Din cauza sensibilității reduse, persoana poate să nu observe o rană, o bășică sau un corp străin aflat în interiorul pantofului.
Cele mai frecvente simptome sunt:
amorțeală sau pierderea sensibilității;
- furnicături și senzație de arsură;
- durere ascuțită, mai ales noaptea;
- piele foarte uscată și apariția fisurilor;
- modificarea culorii sau temperaturii piciorului;
- umflături și inflamație;
- bătături, bășici sau răni care se vindecă greu;
- scăderea capacității de a simți căldura, frigul și presiunea.
Aceste manifestări apar deoarece nervii deteriorați nu mai transmit corect informațiile către creier, iar circulația insuficientă încetinește refacerea țesuturilor. Orice rană care nu începe să se vindece, se înroșește, se umflă sau elimină secreții necesită evaluare medicală rapidă.
Persoanele cu diabet care nu prezintă ulcere, răni, fisuri, inflamație sau pierderea pronunțată a sensibilității pot folosi, cu acordul medicului, un covor masaj picioare cu relief blând. Texturile stimulează tactil tălpile, încurajează mișcările mici ale piciorului și pot ajuta la relaxarea musculaturii după perioade lungi de stat.
Pentru un exercițiu ușor, persoana poate păși lent pe covoraș timp de câteva minute, fără a apăsa puternic și purtând șosete subțiri dacă suprafața este intensă. După vindecarea leziunilor acute, medicul poate recomanda exerciții ușoare pentru menținerea mobilității și a funcției musculare. În cadrul programului de recuperare pot fi utilizate și aparate recuperare medicală, însă acestea trebuie alese în funcție de starea circulației, sensibilitatea picioarelor și recomandările specialistului. În prezența ulcerelor, inflamației sau a unei neuropatii pronunțate, masajul și stimularea mecanică a tălpilor nu sunt recomandate fără acord medical.
Senzațiile neplăcute la nivelul membrelor inferioare nu sunt întotdeauna provocate de diabet. Dacă disconfortul apare mai ales în repaus și este însoțit de nevoia dificil de controlat de a mișca picioarele, citește și articolul „Picioare neliniștite: cauze și tratament la domiciliu”.
Informatii utile
Piciorul diabeticului: tratament
Tratamentul piciorului diabetic trebuie stabilit de medic în funcție de starea pielii, prezența neuropatiei, circulația sangvină și existența unei infecții. O rană apărută la o persoană cu diabet nu trebuie tratată exclusiv acasă.
Controlul glicemiei
Tratamentul începe cu menținerea glicemiei în limitele recomandate de medic. Un control mai bun al diabetului poate ajuta la prevenirea agravării leziunilor nervoase și susține capacitatea organismului de a combate infecțiile și de a reface țesuturile.
Îngrijirea rănilor și ulcerelor
Medicul examinează dimensiunea și adâncimea rănii, starea țesuturilor și semnele unei eventuale infecții. Rana este curățată, iar tipul pansamentului este ales în funcție de cantitatea de secreții și de stadiul vindecării.
Pansamentele medicale protejează zona afectată, controlează umiditatea și reduc contactul cu impuritățile. Acestea trebuie schimbate conform indicațiilor specialistului, fără utilizarea alcoolului, iodului sau a altor substanțe agresive direct pe rană, dacă nu au fost recomandate medical.
Tratamentul infecției
Dacă apar roșeață, căldură locală, umflare, secreții, miros neplăcut sau febră, medicul poate recomanda antibiotice și investigații suplimentare. Tratamentul precoce este important pentru a împiedica extinderea infecției spre țesuturile profunde sau oase.
Descărcarea piciorului
Unul dintre cele mai importante elemente ale tratamentului este eliminarea presiunii de pe zona afectată. În funcție de localizarea și gravitatea ulcerului, specialistul poate recomanda:
- dispozitive speciale de descărcare;
- orteze sau ghete medicale;
- încălțăminte terapeutică;
- branțuri realizate individual;
- limitarea temporară a sprijinului pe picior.
Prevenirea piciorului diabetic: cum poți evita complicațiile diabetului
Prevenția este esențială deoarece neuropatia poate reduce durerea și sensibilitatea. Persoana continuă uneori să meargă pe un picior rănit fără să observe problema, iar presiunea repetată agravează leziunea.
Îngrijirea preventivă are trei obiective principale: depistarea rapidă a modificărilor, protejarea pielii împotriva traumatismelor și reducerea presiunii asupra zonelor vulnerabile. Majoritatea măsurilor trebuie aplicate zilnic, chiar dacă picioarele nu dor.
Informatii utile
Verifică picioarele în fiecare zi
Examinează tălpile, călcâiele, degetele și spațiile dintre ele. Folosește o oglindă dacă nu poți vedea talpa sau roagă o altă persoană să te ajute.
Acordă atenție următoarelor modificări:
- tăieturi și zgârieturi;
- bășici și bătături;
- roșeață sau umflături;
- fisuri ale pielii;
- schimbarea culorii sau temperaturii;
- unghii încarnate;
- secreții ori miros neobișnuit.
Menține igiena și hidratarea pielii
Spală picioarele zilnic cu apă călduță, nu fierbinte. Verifică temperatura apei cu mâna sau cu un termometru, mai ales dacă sensibilitatea este redusă.
Usucă atent pielea, inclusiv între degete. Aplică o cremă hidratantă pe tălpi și călcâie, dar evită spațiile dintre degete, unde excesul de umiditate poate favoriza apariția infecțiilor.
Protejează picioarele
Nu merge desculț, nici măcar în casă. Poartă șosete curate, fără cusături dure, și încălțăminte care nu strânge și nu alunecă.
Înainte de încălțare, verifică interiorul pantofilor pentru a te asigura că nu există pietricele, cute, obiecte ascuțite sau zone deteriorate. Nu folosi încălțăminte nouă timp îndelungat din prima zi, ci mărește treptat durata purtării.
Nu trata singur bătăturile
Nu tăia bătăturile și nu utiliza plasturi cu acizi sau instrumente ascuțite. De asemenea, unghiile trebuie tăiate drept, fără îndepărtarea agresivă a colțurilor. Pentru bătături, unghii deformate sau leziuni ale pielii este recomandat consultul unui specialist.
Mergi periodic la control
Persoanele cu diabet trebuie să beneficieze de examinări regulate ale picioarelor. Specialistul verifică sensibilitatea, circulația, deformările, bătăturile și zonele supuse presiunii.
Este necesară solicitarea rapidă a ajutorului medical dacă apare:
- o rană care nu începe să se vindece;
- roșeață, căldură locală sau umflare;
- secreție sau miros neplăcut;
- înnegrirea ori schimbarea bruscă a culorii pielii;
- durere nouă sau pierderea accentuată a sensibilității;
- febră asociată cu o problemă la nivelul piciorului.
Piciorul diabetic este o complicație serioasă, dar riscul poate fi redus prin controlul glicemiei, verificarea zilnică a pielii, îngrijirea corectă și purtarea încălțămintei potrivite. Branțurile, covorașele și alte produse ortopedice pot completa măsurile preventive numai atunci când sunt alese în funcție de starea picioarelor și recomandările specialistului.